pupincurism

Mai devreme am citit un articol al Anei Sipoş, despre pupincurişti, eu le voi zice pe şleau. Şi sincer spun că m-a luat de cap doar la amintirea unor foşti colegi de facultate (da da, în ciuda limbajului mai neaoş am terminat şi o facultate). Doar că mai tare m-am enervat din alte motive, răni mai vechi; probabil nu sunt singurul care în clasele primare, când ar trebui să ni se modeleze caracterele şi obiceiurile, am avut colegi pupaţi în cur de învăţători..ba că mama e nu ştiu ce, ba că tata e ceva rahat de miliţian, pădurar, profesor, orice dădea bine, dar durea chiar şi la vârsta aia..de fapt atunci durea cel mai tare; şi nu o pot uita pe mama cum îmi spunea “Lasă, nu băga în seamă, contează cu ce rămâi în cap, contează tu să înveţi..la liceu nu va mai avea cine să-i ajute şi vor da de greu”..şi cu speranţa asta am încercat să fac în aşa fel încât să nu-mi pese.

Şi am trecut la alt nivel..liceu, pubertate, orgoliu întins la maxim..speranţa că aici se va termina cu odraslele ţinute în puf; dar de unde? din contră, era mai rău. Aici deja ajungi să conştientizezi că dacă nu te ţii de treabă cât de cât, nu vei face faţă la o facultate (sau mna, generaţia mea cel puţin aşa era educată..generaţia Facebook nu mai înţelege importanţa învăţământului superior). Şi doare, doare al dracului de tare când vezi cum eşti futut şi dacă înveţi şi dacă nu înveţi, pe când unii copilaşi sunt menajaţi şi la fel, pupaţi în cur..şi cel mai rău e că încep şi ei să înveţe cum se face asta şi la ce ajută.

pupincurism2

Odată ajuns la facultate, eşti 100% sigur că s-a terminat cu distracţia..ori dai tot ce poţi, ori rămâi pe banca de rezerve o viaţă..că aici nu are cine să te mai ajute şi vei lupta de la egal la egal cu cei de lângă tine. Fals! Dai de cei ce au fost pupaţi în dos şi au învăţat că doar făcând şi ei asta la rândul lor, au o şansă mai mare să reuşească în ceea ce fac. Mă enervam, recunosc, dar mi se rupea de ei, vroiam să cred că odată ajunşi în viaţa reală, în faţa unui angajator, vor fi făcuţi K.O. şi aşteptam momentul în care voi savura dulcea victorie.

Dar cu părere de rău pentru Ana, vreau să spun că asta nu se termină niciodată..dacă ai stofă de pupincurist sau de cel ce vei fi pupat, te vei descurca aşa mereu; o spun din proprie experienţă..nu o fac pentru a mă plânge, mai ales că am un loc de muncă foarte, foarte bun pentru vârsta mea, loc obţinut muncind ca un sclav ..dar am în jurul meu atât persoane care pupă în dos cât şi indivizi pupaţi în dos; nu îmi place să îmi critic ţara, dar asta e societatea şi mentalitatea în care trăim şi în care trebuie să ne descurcăm. În timp ce tu tragi pe brânci , altul merge bine merci cu mâinile în buzunar şi te sfidează, dar mă consolez cu satisfacţia momentului când îl depăşesc pe bune, buzele mele atingând doar fruntea persoanei ce mă sprijină, nu bucile celui ce mă plăteşte.

Al doilea sentiment după acela de a iubi şi de a fi iubit, este să ştii că ai făcut ceva, că ai ajuns undeva pe propriile tale picioare şi că nu faci umbră pământului degeaba.

lupta

Nu poţi urca nişte scări cu mâinile în buzunar fără să te împiedici la un moment dat.

Advertisements